-
Știri &
evenimente
16.06.2008
Dan R. Răducanu - Procedura contenciosului administrativ privind sistemul de achiziții publice
Introducere
Unul dintre elementele fundamentale ale procesului de integrare în Uniunea Europeană
Unul dintre elementele fundamentale ale procesului de integrare în Uniunea Europeană
, cu impact asupra tuturor celorlalte arii de interes ale acquis-ului comunitar aferent "Pieței interne", l-a reprezentat realizarea unui sistem al achizițiilor publice eficient şi credibil. Sistemul anterior, reglementat de OUG nr. 60/2001, avea deficiențe serioase, observate în timp, atât în ceea ce priveşte desfăşurarea efectivă a procedurii, cât şi în ceea ce priveşte contestarea eficientă a actelor emise în cadrul acestei proceduri şi apreciate a fi nelegale de către anumiți participanți.
Tocmai în vederea perfecționării cadrului legislativ în domeniul achizițiilor publice, Guvernul României a emis OUG nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Prin acest act normativ au fost transpuse în legislația națională:
a) în ceea ce priveşte achizițiile din sectorul "clasic", prevederile Directivei nr. 18/2004/CE şi ale Directivei nr. 89/665/CEE;
b) în ceea ce priveşte achizițiile din sectorul "utilități", prevederile Directivei nr. 17/2004/CE şi ale Directivei nr. 92/13/CEE.
Aşa cum era de aşteptat, o atenție deosebită a fost îndreptată asupra sistemului de rezolvare a contestațiilor din cadrul procedurilor de achiziție publică, acest sistem fiind cu totul reproiectat. Astfel, spre deosebire de sistemul anterior, care prevedea o procedură unică de contestare a actelor emise în cadrul procedurilor de achiziție publică, OUG nr. 34/2006 conferă persoanei interesate dreptul de a alege între două căi de atac:
a) calea administrativ-jurisdicțională, prin care se poate decide exclusiv asupra legalității sau nelegalității actelor autorității contractante în cadrul procedurii de achiziție publică;
b) calea contenciosului administrativ, prin care se poate decide atât asupra legalității sau nelegalității respectivelor acte, cât şi asupra despăgubirilor cuvenite persoanei prejudiciate prin respectivul act.
Este de menționat că prin act al autorității contractante se înțelege atât orice act, administrativ sau nu, al autorității contractante, care produce sau poate produce efecte juridice, inclusiv lipsa emiterii unui act administrativ sau a oricărui alt act al autorității contractante ori refuzul de a-l emite.
În vederea accentuării celerității cu care trebuie să se soluționeze în general toate diferendele survenite în cadrul desfăşurării procedurii de achiziție publică, legiuitorul a decis inființarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor - CNSC. Acesta este un organism independent, cu activitate administrativ-jurisdicțională, format din 21 de consilieri de soluționare a contestațiilor.
- Calea administrativ-jurisdicțională de atac
În vederea accentuării celerității cu care trebuie să se soluționeze în general toate diferendele survenite în cadrul desfăşurării procedurii de achiziție publică, legiuitorul a decis inființarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor - CNSC. Acesta este un organism independent, cu activitate administrativ-jurisdicțională, format din 21 de consilieri de soluționare a contestațiilor.
În cazul în care contestația este depusă în fața CNSC, aceasta va fi soluționată de un complet de 3 consilieri de soluționare, într-un termen care nu trebuie să depăşească o perioadă de 30 de zile de la data primirii dosarului achiziției publice de la autoritatea contractantă. Inițial, acest termen era chiar şi mai scurt, de 10 zile, însă în practică s-a demonstrat că din motive obiective se impunea foarte des depăşirea lui. Cauzele sunt distribuite completelor în mod aleatoriu, neexistând posibilitatea de a influența în vreun fel componența completului care va soluționa contestația.
Tot în vederea urgentării procedurii, legiuitorul obligă pe contestator să comunice autorității contractante, cel târziu în ziua următoare depunerii contestației, o copie a acesteia, precum şi a înscrisurilor depuse în probațiune. În orice caz, contestatorul trebuie să anexeze la contestație cel puțin o copie de pe actul atacat, dacă acesta există.
De asemenea, termenele în care se poate contesta un act al autorității contractante sunt extrem de scurte, de 10 sau de 5 zile de la data luării la cunoştință a respectivului act, în funcție de valoarea estimată a contractului şi de categoria de încadrare a autorității administrative.
Un alt element deosebit de important îl reprezintă faptul că orice contestație suspendă de drept procedura de atribuire a contractului până la data soluționării sale de către CNSC. Numai în cazuri temeinic motivate, CNSC are posibilitatea de a dispune încetarea perioadei de suspendare a procedurii de atribuire.
Desigur, suspendarea de drept a procedurii ca urmare a formulării unei contestații la CNSC poate conduce la abuzuri din partea persoanelor interesate să tergiverseze respectiva procedură. Acesta este principalul motiv pentru care legea stabileşte dreptul CNSC ca în cazul în care apreciază că o contestație este abuzivă, să sancționeze contestatorul cu amendă de la 10.000 RON la 35.000 RON (2700 EUR - 12900 EUR).
Toate Deciziile CNSC, atât cele privind fondul contestației, cât şi cele privind încetarea măsurii suspendării, trebuie să fie motivate şi comunicate în scris părților în termen de 5 zile de la pronunțare. Deciziile prin care se admit contestațiile sunt executorii. Cele privind obligarea vreunei părți la plata unei amenzi, sunt executorii numai dacă nu sunt atacate în termenul legal.
Aceste decizii pot fi atacate de partea interesată în termen de 10 zile de la comunicare, plângerea fiind depusă, sub sancțiunea nulității, la CNSC. Acesta va trebui să înainteze atât plângerea, cât şi dosarul în integralitatea sa, curții de apel secția contencios administrativ şi fiscal pe raza căreia se află sediul autorității contractante. Această instanță soluționează cauza în complet de 3 judecători, în regim de urgență, iar hotărârea pronunțată de instanță este definitivă şi irevocabilă, în sensul că nu este supusă niciunei căi de atac.
- Calea de atac în procedura contenciosului administrativ
Fără îndoială, datorită celerității sale, precum şi datorită faptului că are rolul de a suspenda de drept procedura achiziției publice, calea administrativ-jurisdicțională este de preferat celei din contenciosul administrativ. Cu toate acestea, este posibil ca în anumite cazuri, cum ar fi neformularea contestației în termenele extrem de scurte prevăzute de lege (5 sau 10 zile), să fie necesară utilizarea contenciosului administrativ în vederea valorificării drepturilor încălcate în cadrul procedurii de achiziție publică.
Această procedură, reglementată de Legea nr. 554/2004, trebuie să debuteze cu o plângere prealabilă, formulată direct în atenția autorității contractante, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care petentul a luat cunoştință de actul atacat. Aceasta are obligația de a răspunde petentului într-un alt termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
În ipoteza unui răspuns negativ, sau dacă autoritatea contractantă nu răspunde în termenul legal, petentul are dreptul de a formula cerere de chemare în judecată într-un termen de 6 luni de la comunicarea răspunsului negativ sau de la expirarea termenului de 30 de zile de la înregistrarea cererii (în lipsa oricărui răspuns).
Instanțele competente sunt secțiile de contencios administrativ şi fiscal fie ale tribunalelor, fie ale curților de apel, în funcție de valoarea contractului, mai mică sau mai mare de 500.000 RON. Competența teritorială aparține alternativ instanței în raza căreia îşi are sediul reclamantul sau celei în care îşi are sediul pârâtul, alegerea aparținând exclusiv reclamantului. Executarea hotărârii judecătoreşti pronunțate de instanța de fond este suspendată prin simpla exercitare a recursului.
În ceea ce priveşte suspendarea actului pe care îl apreciază a fi nelegal, aceasta nu operează de drept în nicio fază a acestei proceduri. Această suspendare poate fi dispusă de instanța de judecată numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) să fie necesară pentru prevenirea unei pagube iminente, în sensul de prejudiciu material sau chiar moral;
b) să fie vorba despre un caz bine justificat, adică pe de-o parte reclamantului să i se lezeze un drept sau interes legitim, iar pe de altă parte să existe indicii temeinice cu privire la nelegalitatea actelor administrative a căror suspendare se solicită.
Persoana care se consideră prejudiciată în procedura de achiziție publică are la îndemână două căi prin care poate obține suspendarea:
a) cerere de suspendare formulată după introducerea plângerii prealabile, până la soluționarea acesteia de către autoritatea contractantă; în acest caz, dacă se pronunță suspendarea, măsura subzistă până la pronunțarea unei soluții de către instanța de fond;
b) cerere de suspendare formulată după soluționarea plângerii prealabile, fie prin acțiunea în anulare, fie după depunerea acesteia; în acest caz, dacă se pronunță suspendarea, măsura subzistă până la pronunțarea unei soluții de către instanța de recurs.
Instanța competentă este cea care este învestită şi cu soluționarea acțiunii în anulare. Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept.Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, iar recursul nu este suspensiv de executare.
În ceea ce priveşte despăgubirile pretinse de persoana care se consideră vătămată printr-un act nelegal în procedura achiziției publice, acestea nu pot fi stabilite decât de instanța de contencios administrativ. Ele pot fi solicitate atât pe cale accesorie, odată cu introducerea acțiunii în anularea actului, cât şi pe cale principală, după stabilirea nulității actului fie pe calea administrativ-jurisdicțională, fie pe calea contenciosului administrativ. În acest ultim caz, cererea trebuie să fie depusă în termen de un an de la data la care petentul a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.
4. Concluzie
Principalul interes al investitorilor care doresc să încheie contracte de achiziție publică rezidă în soluționarea rapidă a contestațiilor. Pentru realizarea acestui deziderat, cea mai bună cale rămâne calea administrativ-jurisdicțională. Calea contenciosului administrativ este utilă în condițiile în care fie din diferite motive nu sunt respectate termenele prevăzute de lege pentru depunerea contestațiilor la CNSC, fie investitorul nu urmăreşte neapărat câştigarea procedurii, ci obținerea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a actelor nelegale ale autorității emitente.
Menționăm că prezentul articol nu reprezintă o analiză amănunțită a procedurii contencioase în materia achizițiilor publice. El are doar rolul de a atrage atenția asupra principalelor elemente de interes privind această procedură.
Dan-Rareş Răducanu, Senior Partner STOICA & ASOCIAȚII
ULTIMELE ȘTIRI
Noutățile legislative, analizate de avocații STOICA & ASOCIAȚII
