21.01.2026
De ce inteligența artificială în domeniul juridic se va da bătută în spațiul mioritic
Peste tot în jurul nostru auzim doar despre cum inteligența artificială ("IA”) va înlocui munca oamenilor. Nu, greșesc, îi va da afară de la slujbă, cu un picior (cuantic) în caracasa (biologică). E adevărat, realitatea ne arată că în fiecare zi imprimanta din birou e tot mai deșteaptă (deci se strică mai des, pentru că gândește mai mult), iar ceasurile servesc la orice altceva decât să arate ora. Dar dincolo de toate aplicațiile care ne invadează din toate părțile, hai să vedem dacă e chiar așa de mare bau-bau-ul (dacă e vreo aplicație cu acest nume, spre știință aici, nu doresc să distrug nicio reputație, pe vremea mea era doar un personaj de legendă urbană, dar vremurile se schimbă).
Deci, de ce nu o să poată fi oamenii din România înlocuiți cu adevărat în domeniul juridic de IA?
Să vedem ce ne spune American Bar Association cu privire la ajutorul dat de IA în sistemul juridic (la ei, desigur, cale lungă, un ocean și alt sistem).
În primul rând, IA poate ajuta avocații în previzionarea soluției, folosind statistici ale jurisprudenței unui anumit complet. Acest lucru nu este posibil în România. Soluțiile publicate sunt anonimizate, inclusiv in ce privește judecătorii, iar atunci când s-a solicitat de o companie privată acces la aceste date, exact în sensul de mai sus, Consiliul Superior al Magistraturii s-a opus, invocând potențiale pericole legate de securitatea magistraților. În plus, sistemul juridic românesc este atât de imprevizibil în soluții, încât orice algoritm ar sucomba cu circuitele sărite artistic în aer (precum firele de păr pe capul lui Einstein) de îndată ce ar primi sarcina să găsească previzibilul.
IA efectuează o selecție rapidă și o analiză coerentă a kilometrii de cărți de jurisprudență. Da, un mare ajutor unde jurisprudența – cea a instanțelor obișnuite - chiar contează ca izvor de drept, sub forma precedentului judiciar. Nu în România, unde e suficient să arunci câteva spețe pe hârtie, să dea bine. Oricum se judecă după lege, deci...
IA va prelua munca de paralegal. Well, in România, „stimabilul” IA este invitat mai întâi să depună cerere scrisă (celebrul "dosar cu șină”) la diverse compartimente ale instanțelor și parchetelor. După aceea, mai stăm de vorbă cu el. Există dosare nepublice, care nu se încarcă pe dosarul electronic, există dosare încărcate parțial și există desigur, penele de curent. Până atunci, paralegalul nostru va ieși la pensie.
IA identifică potențiale riscuri ale unui conflict și posibilitatea ca el să se transforme în litigiu în instanță, ajutând la soluționarea lui amiabilă. Ok, am avut deja reacția cu râsul isteric când aveam douăzeci și un pic de ani și s-a încercat implementarea medierii pentru prima oară în România. Nu s-a schimbat nimic, românul e născut cioban (serios, citiți Miorița) și ține să arate în fața unei autorități mai înalte (nu, aceea este prea înaltă și nu primește cereri scrise) că are întotdeauna dreptate. De unde numărul de litigii, care nu se va reduce niciodată în România.
IA scutește avocații de muncă silnică și frustrări, pentru că redactează primul draft al documentelor, inclusiv cele cu multe pagini. Nuuu, sigur nu, că nu știe să citească dosarul singur, singura situație în care chiar ar ajuta cu ceva. Plus că tot ce știe, știe din ce a citit de pe net, inclusiv erori, greșeli intenționate sau exagerări. Și, de ce să scrii mult, citește cineva dincolo de un anumit număr de pagini? Să ne adaptăm realităților, zic.
În final, cel mai important este că IA are vulnerabilități majore. Poate fi scos din priză, înghețat la -10 grade afară pe telefon sau laptop, hakerit de răuvoitori, folosit pe post de cal troian și mai ales nu iese la bere și mici. Nici nu știu de ce ar merita să trăiască.
Un articol semnat de Dr. Victor Dobozi (vdobozi@stoica-asociatii.ro) - Senior Partner -STOICA & ASOCIAȚII.